Starea de presiune poate să îmbunătățească performanțele și să aducă o anumită satisfacție în muncă, prin atingerea obiectivelor. Dar atunci când solicitările și presiunile depășesc anumite limite, ele duc la stres, iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajați, nici pentru companii, spune avocatul Anca Burghelea de la societatea de avocatură Gîlcă & Vasiliu.
Pe lângă factorii personali (oboseală, grabă, teamă, probleme de sănătate, senzația de pierdere a controlului, excese etc.) care intervin și care accentuează o tensiune transformând-o în stres, există la locul de muncă și o serie de surse specifice care pot genera astfel de stări:
- Prea multe sarcini efectuate în același timp – în general prin depășirea sarcinilor expres prevăzute prin fișa postului de la locul de muncă.
- Presiunea deadline-urilor – termenele limită de predare pot deveni extrem de stresante mai ales pentru cei care nu și-au gestionat în mod corect timpul și acțiunile și ajung să fie presați de timp.
- Lipsa unei bune pregătiri sau instruiri pentru activitatea desfășurată.
- Prea mulți „șefi” – în momentul în care o persoană are mai mulți superiori, fiecare dintre aceștia cerându-i o serie de rapoarte sau acțiuni, unele care se suprapun sau chiar intrî în contradicție, angajatul devine dezorientat, nemaiștiind cui i se subordonează și ce anume are de făcut.
- Incertitudine – atunci cand angajatul, fie nu are siguranța locului de muncă sau fie când nu știe foarte clar ce anume are de făcut sau care este ierarhia în organizația din care face parte.
- Lipsa unor bune condiții de lucru – condițiile fizice de la locul de muncă pot deveni stresante mai ales atunci când există prea mult zgomot de fond, lumină slabă, temperatură prea scăzută sau prea ridicată, spațiu redus, neaerisit, expunere la substanțe toxice, lipsa echipamentelor necesare etc.
- Politica organizațională și/sau tipul de management – modul în care funcționează organizația și tipul de management se reflectă și în starea generală a angajaților.
- Neîntelegeri între angajați și supravegerea prin camere de luat vederi.
- Presiunea deadline-urilor – termenele limită de predare pot deveni extrem de stresante mai ales pentru cei care nu și-au gestionat în mod corect timpul și acțiunile și ajung să fie presați de timp.
- Lipsa unei bune pregătiri sau instruiri pentru activitatea desfășurată.
- Prea mulți „șefi” – în momentul în care o persoană are mai mulți superiori, fiecare dintre aceștia cerându-i o serie de rapoarte sau acțiuni, unele care se suprapun sau chiar intrî în contradicție, angajatul devine dezorientat, nemaiștiind cui i se subordonează și ce anume are de făcut.
- Incertitudine – atunci cand angajatul, fie nu are siguranța locului de muncă sau fie când nu știe foarte clar ce anume are de făcut sau care este ierarhia în organizația din care face parte.
- Lipsa unor bune condiții de lucru – condițiile fizice de la locul de muncă pot deveni stresante mai ales atunci când există prea mult zgomot de fond, lumină slabă, temperatură prea scăzută sau prea ridicată, spațiu redus, neaerisit, expunere la substanțe toxice, lipsa echipamentelor necesare etc.
- Politica organizațională și/sau tipul de management – modul în care funcționează organizația și tipul de management se reflectă și în starea generală a angajaților.
- Neîntelegeri între angajați și supravegerea prin camere de luat vederi.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu